CODUL DEONTOLOGIC
Preambul
Profesiunea de jurnalist este liberă și independentă, în concordanță cu principiile dreptului la liberă exprimare și ale dreptului la informație enunțate de Declarația Universală a Drepturilor Omului, de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de Constituția României.
Potrivit Constituției României, libertatea de exprimare a opiniilor, în scris, prin imagini sau prin alte mijloace de comunicare în masă este garantată. Cenzură de orice fel este interzisă (art. 30). Dreptul presei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit. Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor (art. 31).
Jurnalistul este acea persoană a cărei principală sursă de venituri este obținută din realizarea de produse jurnalistice – fie că angajat, fie independent – indiferent de domeniul mass-media în care lucrează (presă scrisă, audiovizual, online etc.)
În cadrul TVSat MEDIA GROUP codul deontologic al jurnalistului se aplică tuturor angajaților de la posturile de televiziune EXPLORIS, MOLDOVA TV, TVSudEst, TVSat, postul RADIO BOOM, publicația SCURT PE 2, agenția de presă newss.ro încadrați ca reporter, redactor, tehnoredactor, editor-montaj, editor-știri, regizor platou, sunetist, realizator, producător, cameraman, coordonator știri.
Codul deontologic al jurnalistului se aplică tuturor colaboratorilor și corespondenților Moldova TV/MOLDOVA TV HD.
Norme:
Jurnalistul are datoria primordială de a relata adevărul, obligație ce decurge din dreptul constituțional al publicului de a fi corect informat.
Jurnalistul poate da publicității numai informațiile de a căror veridicitate este sigur, după ce în prealabil le-a verificat din surse credibile, de regulă, din cel puțin 2 surse credibile.
Jurnalistul nu are dreptul să prezinte opiniile sale drept fapte. Știrea de presă trebuie să fie exactă, obiectivă și să nu conțină păreri personale.
Jurnalistul este obligat să respecte viața privată a cetățenilor și nu se va folosi de metode interzise de lege pentru a obține informații sau imagini despre această.
Atunci când comportamentul privat al unor personalități publice poate avea urmări asupra societății, principiul neintruziunii în viața privată poate fi eludat.
Minorii și bolnavii aflați în situații dificile și victimele unor infracțiuni beneficiază de păstrarea confidențialității identității.
Se vor menționa rasa, naționalitatea, apartenența la o anumită minoritate numai în cazurile în care informația publicată se referă la un fapt legat strict de respectivă problemă. Jurnalistul va evita detalierea unor vicii sau a unor elemente morbide legate de crime.
Jurnalistul va lua în considerare punctele de vedere pertinente ale părților implicate. Jurnalistul este dator să respecte prezumția de nevinovăție. În cazul în care se aduc acuzații, se va oferi posibilitatea celui învinuit să-și exprime punctul de vedere. Se va avea în vedere respectarea principiului prezumției de nevinovăție, astfel încât niciun individ nu va fi catalogat drept infractor până când o instanța juridică nu se va pronunță.
Jurnalistul va păstra secretul profesional privind sursele informațiilor obținute confidențial. Este la latitudinea propriei sale conștiințe să respecte confidențialitatea surselor, chiar și în fața justiției.
Jurnalistul are responsabilitatea civică de a acționa pentru instaurarea justiției și dreptății sociale. Jurnalistul are dreptul de a refuză orice text de prezentare falsă a datelor și faptelor. Jurnalistul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a instituției mass-media.
Jurnalistului, în exercitarea profesiei și în relațiile pe care le întreține cu autoritățile publice sau cu diverse societăți comerciale, îi sunt interzise înțelegeri care i-ar putea afecta imparțialitatea sau independența.
Nu trebuie acceptate nici un fel de privilegii, tratamente speciale, cadouri sau favoruri care pot compromite integritatea jurnalistului.
Jurnalistul care distorsionează intenționat informația, face acuzații nefondate, plagiază, folosește neautorizat fotografii, imagini TV sau surse ori calomniază, săvârșește abateri profesionale de maximă gravitate.
Jurnalistul va corecta cu promptitudine orice eroare care apare în materialele sale. Acolo unde consideră necesar, jurnalistul poate să publice și scuze.
Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată că fiind îndreptățită și rezonabilă. În asemenea cazuri, instituția respectivă de presă are obligația de a publică/difuza, în termen de 5 zile de la primire, pentru posturile de televiziune și radio, dreptul la replică al reclamantului, că formă esențială de reparare a prejudiciului adus acestuia.
ARTICOLUL 11
Jurnalistul are posibilitatea și libertatea de a decide daca vrea să adere la organism profesionale la nivel național sau internațional.
